Model matematic
Gradul de convingere C(t) care reprezintă nivelul de certitudine că un elev va alege un domeniu de studiu. Gradul de convingere este 0 la începutul anilor de studiu (clasa a V-a) și tinde către 1 în ziua examenului de admitere. Gradul de convingere aparține intervalului (0,1]. Poate fi 1 în momentul în care este decis și alege o facultate. Valoarea 0 nu este atinsă niciodată având în vedere că în orice moment un elev are o dorință de a urma o profesie, de a avea o meserie.
| Parametru | Pondere |
|---|---|
| Factorii de influență | 0,2083 |
| Dorință aspirațională | 0,2046 |
| Atuurile universității | 0,1222 |
| Evoluția pieței muncii | 0,0941 |
| Salariul | 0,0809 |
| Dorința de a emigra | 0,058 |
| Angajabilitatea imediată | 0,0501 |
| Profesia părinților | 0,0365 |
| Rezultatul testului de parcurs educațional | 0,0337 |
| Situația școlară | 0,0335 |
| Apartenența la un grup | 0,0157 |
| Nivelul veniturilor familiei | 0,0152 |
| Nivelul burselor | 0,0118 |
| Coeficient de distanță | 0,0117 |
| Evoluția economică | 0,0116 |
| Profilul elevului – real/uman | 0,0113 |
Parametrii aleși ce intră în componența modelului sunt prezentați în cele ce urmează:
Informațiile pozitive Ip(t) reprezintă numărul de informații pozitive apărute în toate sursele media (presa scrisă, presă cu online, TV, radio, outdoor), ponderat cu credibilitatea sursei. Astfel, nu se poate pune semnul de egalitate între o informație apărută într-o sursă credibilă, serioasă și o informație apărută pe blogul personal al cuiva. Dacă ar fi să considerăm credibilitatea unei surse de informație ca aparținând unui interval [1,10] atunci:
Informațiile negative In(t) se referă la numărul de informații negative apărute în toate sursele media (presa scrisă, presă cu online, TV, radio, outdoor), ponderat cu credibilitatea sursei. Astfel, nu se poate pune semnul de egalitate între o informație apărută într-o sursă credibilă, serioasă și o informație apărută pe blogul personal al cuiva. Dacă ar fi să considerăm credibilitatea unei surse de informație ca aparținând unui interval [1,10] atunci:
Ip și In sunt două variabile ce pot fi modificate de către instituție, în cazul nostru Universitatea. Dacă, In apar de cele mai multe ori de la concurență sau datorită unor întâmplări, Ip poate sta la baza unei strategii de marketing. Astfel, Departamentul de marketing al unei instituții este cea care influențează Ip. De asemenea, putem considera ca Ip depinde de mai mulți factori precum: bugetul de promovare al instituției, vechimea pe piață a instituției, rezultatele instituției, resursele materiale ale instituției și altele.
Influența informațiilor
Măsoară impactul influențelor externe (părinți, profesori, colegi, prieteni) asupra deciziei elevului de a alege o facultate.
Dorința aspirațională DA(t) Reflectă aspirațiile și dorințele personale ale elevului, cum ar fi dorința de a avea un loc de muncă bine plătit sau de a urma o carieră de succes.
Dorința de a emigra DE(t) Măsoară intenția elevului de a studia sau a lucra în străinătate, considerând posibilitățile de emigrare ca factor de decizie.
Punctele tari S(t) se referă la ansamblul punctelor forte ale unei instituții în raport cu concurența directă. Dacă în cazul studiat, referirea se face la o universitate, punctele forte pentru o universitate pot fi reprezentate de campus, cantină, baza sportivă, laboratoare, parteneriate cu agenții economici etc. Fiecare punct forte este luat în considerare diferit de celelalte, astfel pentru fiecare dintre punctele forte se asociază importanța sa. La o universitate, pentru un viitor student, căminul este probabil mai important decât baza sportivă – dacă acesta este din afara localității și nu dispune de cazare, pe când, pentru un viitor student ce dispune de cazare, baza sportivă este mai importantă. Atunci:
Punctele slabe W(t) sunt ansamblul punctelor slabe ale unei organizații în raport cu concurența directă. Dacă în cazul nostru ne referim la o universitate, punctele slabe pentru o universitate pot fi reprezentate de absența unui campus, a cantinei, a bazei sportive, a laboratoarelor, a parteneriatelor cu agenții economici etc. Fiecare punct slab este luat în considerare diferit de fiecare, astfel, pentru fiecare dintre punctele slabe se asociază importanța sa. La o universitate, pentru un viitor student, căminul este probabil mai important decât baza sportivă – dacă acesta este din afara localității și nu dispune de cazare, pe când, pentru un viitor student, ce dispune de cazare baza sportivă, este mai importantă. Atunci:
Atuurile universității -Evaluează percepția elevilor asupra avantajelor oferite de o universitate, cum ar fi dotările moderne, prestigiul, sau condițiile de cazare.
Între parametrii care intră în componența modelului matematic de predicție a deciziei de carieră a absolvenților de liceu se au în vedere:
Situația școlară SS(t) – Evaluează influența performanțelor academice (media generală, participarea la olimpiade) asupra deciziei de a alege o facultate.
Rezultatul testului de parcurs educațional REZ(t)– Reflectă impactul rezultatelor testelor vocaționale asupra deciziei educaționale a elevului.
Profesia părinților PP(t) – Evaluează cât de mult influențează carierele părinților alegerea domeniului de studiu al elevului.
Evoluția pieței muncii EM(t) – Măsoară modul în care tendințele de pe piața muncii influențează decizia elevului de a alege o anumită facultate.
Evoluția economică EE(t) – Prezintă impactul contextului economic din țară asupra deciziilor educaționale ale elevilor.
Nivelul veniturilor familiei VE(t) -O familie cu venituri modeste va alege mai puțin o universitate particulară sau o universitate aflată la foarte mare distanță de casă, la fel cum un elev dintr-o familie cu venituri modeste va căuta un domeniu unde să se poată angaja din timpul facultății.
Profilul elevului PR(t)- Coeficient care indică preferințele elevului pentru profiluri educaționale (real sau uman), influențând alegerea domeniului de studiu.
Coeficient de distanță CoD(t) – Reflectă impactul distanței între domiciliu și facultate asupra deciziei de a urma o anumită instituție de învățământ superior.
Angajabilitatea imediată AG(t) – Reflectă importanța posibilității de a găsi un loc de muncă imediat după absolvire.
Salariu SA(t) – Coeficientul reflectă importanța așteptărilor salariale pe care elevul le are de la cariera viitoare după absolvirea facultății.
Apartenența la un grup A(t) – Măsoară influența statutului social sau economic al elevului (ex. elevi din familii cu venituri reduse, minorități) asupra deciziei.
Nivelul burselor NB(t) – Evaluează importanța burselor și a sprijinului financiar oferit de universitate în alegerea facultății.
Formula de calcul în cadrul aplicației:t este cuprins între clasa a V-a și momentul admiterii,
la varianta propusă în cele ce urmează:
t este cuprins între clasa a V-a și momentul admiterii,